Barajele din România sunt un real pericol pentru populație, atrage atenția deputata AUR Gianina Șerban, care a sesizat Ministerul Mediului pe această temă, în condițiile în care în țara noastră există în jur de 250 de astfel de construcții și multe dintre ele au nevoie consolidare. Duminică, 2 octombrie, locuitorii din Roșia Montană au fost nevoiți să părăsească zona, după ce a fost detectată o spărtură în barajul lacului de acumulare Tăul Mare. Situația nu este singulară, o astfel de fisură a fost identificată și la barajul Bicaz, caz în care Hidroelectrica a decis să efectueze o expertiză tehnică la aproape un an după constatare.
Barajele construite pe râurile din România au atribuții multiple, fiind de diferite dimensiuni și alcătuite din diverse materiale, reușind astfel să blocheze cantități semnificative de apă. Durata medie de viață a barajelor este foarte mare, însă acestora trebuie să li se asigure o mentenanță periodică, mai ales în condițiile în care condițiile climatice sunt diferite față de perioadele în care au fost proiectate, punctează Gianina Șerban.
Spre exemplu, barajul lacului Tăul Mare, localizat în zona Roșiei Montane, este unul dintre cele mai vechi baraje din România și protejează, în amonte, localitatea Roșia Montană, unde locuiesc câteva sute de familii.
Având în vedere situațiile prezentate mai sus, deputata Gianina Șerban a înaintat o adresă către Ministerul Mediului prin care solicită răspuns la următoarele întrebări:
1. Câte baraje au beneficiat de reparații majore în ultimii 5 ani? Care sunt acestea și ce reparații au fost efectuate?
2. Cum veți remedia avaria apărută în barajul lacului Tăul Mare din zona Roșiei Montane?
3. Ce investiții se vor face în următorii 5 ani pentru a asigura buna funcționare a barajelor din România?
