Procesul privind blocarea exploatării miniere de la Roșia Montană a intrat în ultima fază, fiind închisă procedura prezentării cazului de către părți, astfel că se așteaptă decizia finală a Tribunalului de arbitraj, a anunțat, vineri, compania canadiană Gabriel Resources.
În procesul cu statul român, Gabriel Resources a solicitat inițial prin actele depuse la dosar despăgubiri în valoare de 3,3 miliarde de dolari. Suma finală solicitată de Gabriel prin recalcularea dobânzilor s-a dublat, ajungând la 6,5 miliarde de dolari. Rămâne la latitudinea judecătorilor să decidă dacă și cât va primi Gabriel Resoursces cu titlu de despăgubiri.
Compania a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă la 14 septembrie 2023.
„Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, afirmă compania.
Potrivit sursei citate, în conformitate cu articolul 46 din Regulamentul de arbitraj ICSID, tribunalul trebuie să emită o decizie finală către părți în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, tribunalului i se permite să ia un termen suplimentar de 60 de zile dacă nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp.
„Încheierea procedurii de către tribunalul ICSID este o evoluție binevenită și semnalează sfârșitul prezentării cazului de către părți și hotărârea tribunalului de a nu mai avea nevoie de alte informații din partea părților. Gabriel așteaptă acum primirea deciziei tribunalului”, a declarat Dragoș Tănase, președintele și directorul executiv al Gabriel Resources, citat în comunicat.
Context. În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă stoparea oricărui proiect de exploatare minieră.
