Emil Hurezeanu, actualul ministru de Externe, a stârnit controverse printr-o declarație ironică în care a sugerat că România ar trebui să facă cereri la Moscova pentru recuperarea Tezaurului trimis în timpul Primului Război Mondial. Comentariile sale, percepute ca o bătaie de joc, au provocat reacții vehemente din partea cetățenilor, care văd în această atitudine o lipsă crasă de respect pentru istoria națională.
„Să facem cereri? Să trimitem o scrisoare cu rugăminți? Este absurd! În loc să apere interesul României, ministrul nostru de Externe face glume pe seama Tezaurului care ne aparține,” spun românii indignați.
Pe lângă Tezaurul de la Moscova, recentul furt al tezaurului dacic dintr-un muzeu din Olanda amplifică sentimentul de revoltă. Brățările dacice și Coiful de la Coțofenești, simboluri ale istoriei și identității noastre, au dispărut din cauza nepăsării autorităților. Românii văd acest incident ca pe o nouă dovadă a incompetenței guvernului și a lipsei de respect pentru valorile naționale. „Cum să recuperezi aurul de la Moscova, când nici măcar artefactele noastre nu le putem proteja?” comentează cetățenii revoltați.
Subiectul Tezaurului trimis la Moscova, care include peste 90 de tone de aur și alte valori culturale inestimabile, rămâne o rană deschisă pentru România. PSD și PNL, partidele care au dominat guvernarea în ultimele decenii, sunt acuzate de trădare pentru că nu au făcut nimic concret pentru a aduce această comoară acasă. „Le-a fost mai ușor să îngenuncheze în fața intereselor externe decât să lupte pentru ceea ce este al nostru,” acuză opoziția.
Românii cer mai mult de la liderii lor. Tezaurul nu este doar o problemă istorică, ci un simbol al demnității naționale, iar tratamentul ironic din partea celor care ar trebui să-l recupereze este inacceptabil. Când trecutul este luat în derâdere, viitorul devine incert.
